Definita cuvantului dărâma
DĂRÂMÁ, dărấm, vb. I. Tranz. 1. A doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi. ♦ Refl. A se prăbuși, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna (1). ♦ A demola o clădire (veche). 2. (Rar) A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac. ♦ (Reg.) A cosi iarbă, cereale etc. [Var.: (reg.) dărmá vb. I] – Lat. *deramare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dărâma
TUSLAMÁ, tuslamale, s. f. Mâncare preparată din burtă și din picioare de vacă. – Din tc. tuzlama. Vezi definitia »
GUMÁ vb. tr. 1. a aplica un strat de gumă sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. 2. a aplica un strat de clei, de lipici, pe dosul unei etichete, mărci poștale etc. (după fr. gommer) Vezi definitia »
ZOORÁMA s.f. Ciclu de emisiuni la televizor cu imagini, comentarii și informații științifice referitoare la viața, răspândirea și la comportamentul unor animale de pe glob. (din zoo2- + -rama2) Vezi definitia »
ÎNTREMÁ, întremez, vb. I. Refl. A-și recăpăta sănătatea sau puterile; a se înzdrăveni. ◊ Tranz. Tratamentul l-a întremat. ♦ Fig. A se întări. – Et. nec. Vezi definitia »
sperma (vulgar) Vezi definitia »