Definita cuvantului dăulare
DĂULÁRE, dăulări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) dăula și rezultatul ei. [Pr.: dă-u-] – V. dăula.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dăulare
ÎNFĂPTUÍRE, înfăptuiri, s. f. Acțiunea de a înfăptui și rezultatul ei; realizare, îndeplinire; (concr.) operă realizată. – V. înfăptui. Vezi definitia »
REFUZÁRE s. f. Acțiunea de a refuza și rezultatul ei. – V. refuza. Vezi definitia »
DOGMATIZÁRE, dogmatizări, s. f. Acțiunea de a dogmatiza. – V. dogmatiza. Vezi definitia »
NERĂBDÁRE s. f. Lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare. ♦ Enervare, iritare; nervozitate. – Ne- + răbdare. Vezi definitia »
LEOPĂÍRE s. f. v. leopăi. [DEX '98] Vezi definitia »