Definita cuvantului dăunător
DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adj. Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat. m.) Ființă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [Pr.: dă-u-] – Dăuna + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dăunător
SEñÓR NIOR/ s. m. domn. (< sp. señor) Vezi definitia »
LIMITÓR s. n. limitator. (< fr. limiteur) Vezi definitia »
subprocuratór, subprocuratóri, s.m. (înv.) funcționar care era subordonat procuratorului și care răspundea de bunul mers al unei mine de aur. Vezi definitia »
NUMEROTATÓR, numerotatoare, s. n. Aparat cu care se numerotează ceva. – Numerota + suf. -tor. Vezi definitia »
INHALATÓR, inhalatoare, s. n. 1. Aparat care furnizează piloților de avion oxigenul necesar unei respirații normale în condițiile zborului la înălțimi mari, unde presiunea aerului este scăzută. 2. Aparat cu care se face o inhalație. – Din fr. inhalateur. Vezi definitia »