ȘOMOIÓG, șomoioage, s. n. Mănunchi de fân, de paie, de câlți cu care se spală, se freacă sau se șterge un obiect, cu care se aprinde focul etc., șomoltoc, fumuiag. ♦ Smoc (de păr sau de lână). – Cf. magh. csomó. Vezi definitia »

VENTRILÓG, -Ă s.m. și f. v. ventriloc. Vezi definitia »

SPEOLÓG, -Ă, speologi, -ge, s. m. și f. Specialist în speologie. [Pr.: spe-o-] – Cf. fr. spéléologue. Vezi definitia »

DIALÓG s.n. 1. Conversație, convorbire între personajele unei opere dramatice; formă în care sunt scrise operele dramatice; pasaj dintr-o operă literară care reproduce convorbirea unor personaje. ♦ Scriere redactată sub formă de convorbire. ♦ Alternare de fraze muzicale care parcă răspund una alteia, fiind executate de două voci sau instrumente ori chiar de un singur instrument cu registre diferite. 2. Convorbire, discuție între două persoane. [< fr. dialogue, it. dialogo, lat. dialogus, gr. dialogos]. Vezi definitia »

MISOLÓG, -Ă, misologi, -ge, s. m. si f. (Livr.) Persoană care urăște rațiunea sau raționamentele. – Din fr. misologue. Vezi definitia »