Definita cuvantului furură
FURÚRĂ, fururi, s. f. Piesă metalică sau de lemn care acoperă sau umple spațiul dintre două elemente de construcție solidarizate între ele. – Din fr. fourrure.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu furură
ACONITÍNĂ, aconitine, s. f. Substanță alcaloidă extrasă dintr-o plantă cu proprietăți toxice, care provoacă inhibiția centrilor nervoși respirator, circulator și vasomotor. – Din fr. aconitine. Vezi definitia »
ZÁRCĂ s. f. (Trans.) Carceră, celulă. ♦ (P.ext.) Închisoare. Zarca Gherlei. (din magh. zárka = carceră, celulă < zár = a închide) Vezi definitia »
ERITROPOIÉZĂ s.f. Proces de formare a hematiilor. [< fr. érythropoïèse, cf. gr. erythros – roșu, poiein – a face]. Vezi definitia »
NUCÉLĂ s. f. parte centrală a ovulului unei plante angiosperme. (< fr. nucelle, lat. nucella) Vezi definitia »
ierúgă (ierúgi), s. f. – Canal, jgheab de moară. – Var. (v)irugă, (v)iroagă. Sb., rut., rus. jaruga (DAR; Conev 38), cuvinte ce par să provină din tc. yarik. Dublet al lui ierec, s. n. (șanț, canal de irigație), care provine direct din tc., cf. rus. erik, și poate de la iar, s. n. (braț al unui rîu care a secat), din tc. sau bg. jar, și de la iarc, s. n. (Banat, șanț), din sb. jarak. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z