Definita cuvantului furură
FURÚRĂ, fururi, s. f. Piesă metalică sau de lemn care acoperă sau umple spațiul dintre două elemente de construcție solidarizate între ele. – Din fr. fourrure.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu furură
MAGNETOSTÁTICĂ s.f. – V. magnetostatic (1) [DEX'98] Vezi definitia »
alícă / alíce s. f., g.-d. art. alícei; pl. alíce Vezi definitia »
primăváră (primăvéri), s. f. – Al doilea anotimp al anului. – Mr. primăveară, prumuveară, megl. primăveară, istr. primavera. Lat. primavera (Diez, I, 441; Pușcariu 1386; REW 6754 și 9765), cf. alb. prendëverë (Philippide, II, 652), it., prov., cat., sp., port. primavera, fr. primevère. – Der. primăvăratic, adj. (de primăvară); primăvăriță, s. f. (ghiocel, Galanthus nivalis); primăvăros, adj. (de primăvară); împrimăvăra, vb. (a veni primăvara); desprimăvăra, vb. (a veni primăvara). Vezi definitia »
CHIBERNÉTICĂ s.f. v. cibernetică. Vezi definitia »
TĂȘÚLĂ, tășule, s. f. (Reg.) Tașcă. – Et. nec. Vezi definitia »