prelungoásă s.f. (reg.) plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu flori albe sau violete, folosită în medicina populară; silnică. Vezi definitia »

MANTICORĂ, manticore, s.f. 1. Creatură legendară similară Sfinxului egiptean, cu trup de leu roșu, cap de om cu trei rânduri de dinți ascuțiți și cu voce ca de trompetă. Sursa – http://en.wikipedia.org/wiki/Manticore Vezi definitia »

THÉMĂ s. f. diviziune teritorial-administrativă și militară a Imperiului Bizantin în care cele două puteri – ostășească și civilă – erau încredințate unui strateg numit de împărat și dependent direct de acesta. (< fr. thème, gr. thema) Vezi definitia »

VEZÍCULĂ, vezicule, s. f. Formație anatomică în formă de pungă membranoasă, care îndeplinește diferite funcții organice. ◊ Veziculă biliară = rezervor temporar al bilei¹ situat în fosa colecistului de pe fața inferioară a ficatului; colecist. – Din fr. vésicule, lat. vesicula. Vezi definitia »

ÓPERĂ¹ s. f. 1. acțiune, lucrare, faptă, lucru. 2. lucrare originală în domeniul artelor plastice, al literaturii, științei etc. ◊ totalitatea lucrărilor unui scriitor, om de știință, artist etc. 3. muncă, treabă, acțiune. ♦ a pune în ~ = a pune în aplicare ceva. 4. (mar.) ~ vie = parte a corpului unei nave sub linia de plutire; carenă; ~ moartă = parte a corpului navei de deasupra liniei de plutire. (< lat., /3/ it. opera) Vezi definitia »