prâslíță, prâslíțe, s.f. (reg.) furcă de tors (ornamentată). Vezi definitia »

BUCĂȚÍCĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată; bucățea. ◊ Expr. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce servește (în cantitate mică) de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi foarte darnic sau altruist. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) până și de strictul necesar traiului. – Bucată + suf. -ică. Vezi definitia »

a o face lată expr. 1. a comite o eroare; a greși. 2. a petrece, a chefui. Vezi definitia »

cirăpeálă, cirăpéli, s.f. (înv.) vas de scos apă. Vezi definitia »

TROPĂÍTĂ s. f., prin analogie cu celelalte dansuri. v. TROPĂITA. s. f. sg. art. Numele unui dans popular românesc. [DEX '98] Vezi definitia »