FIERĂRÍȚĂ, fierărițe, s. f. Soția fierarului. – Din fierar + suf. -iță. Vezi definitia »

troáscă s.f. (reg.) clopot la gâtul animalelor. Vezi definitia »

RÁITĂ, raite s. f., interj. 1. S. f. (Fam.) Parcurgere a unui drum fără oprire (mari), trecere în grabă pe undeva, vizită scurtă. 2. Interj. (Înv.; în forma raita) Cuvânt de recunoaștere rostit de paznicii de noapte, când se apropiau unul de altul. – Din magh. rajta. Vezi definitia »

EPITÉZĂ s. f. 1. (med.) corecție a unei articulații defectuoase. 2. paragogă. (< fr. épithèse, gr. epithesis) Vezi definitia »

scârciumeálă, scârciuméli, s.f. (reg.) 1. zbatere, zvârcolire (de durere). 2. (în forma: scârciomeală) smiorcăială. Vezi definitia »