BIOLÍT s. n. rocă organogenă; organolit. (< fr. biolithe) Vezi definitia »

AEROLÍT s.n. (Geol.) Masă minerală incandescentă care cade pe pământ din spațiul interplanetar. V. meteorit. [Pron. a-e-., pl. -te, -turi. / < fr. aérolithe, cf. gr. aer – aer, lithos – piatră]. Vezi definitia »

AMEȚÍT, -Ă, amețiți, -te, adj. 1. Cuprins de amețeală; fig. zăpăcit, năucit. 2. Beat. – V. ameți. Vezi definitia »

SCÂRȚÂÍT¹ s. n. Faptul de a scârțâi, zgomot sau sunet ascuțit, strident care se produce prin frecare, deplasare, apăsare etc.; scârțâială, scârțâitură. ♦ Sunet sau serie de sunete stridente scoase de un instrumentist fără talent care cântă la un instrument cu coarde. – V. scârțâi. Vezi definitia »

spirit de afaceri Vezi definitia »