Afisez rezultatele pentru cuvantul: esua
EȘUÁ, eșuez, vb. I. Intranz. 1. (Despre vapoare; la pers. 3) A se așeza voit sau a se împotmoli în nisip sau într-un loc unde apa are o adâncime redusă. 2. A suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti. [Pr.: -șu-a] – Din fr. échouer.
Sursa: DEX '98 | Permalink
Sursa: DEX '98 | Permalink
EȘUÁ vb. intr. 1. (despre nave) a se împotmoli în nisip într-un loc unde apa este mai puțin adâncă. 2. (fam.) a se împiedica (de un obstacol). 3. a suferi un eșec. 4. (fig.) a nu reuși. (< fr. échouer)
Sursa: MDN | Permalink
Sursa: MDN | Permalink
EȘUÁ vb. I. intr.1. (Despre nave) A se împotmoli în nisip, a se așeza cu fundul pe un banc de nisip. 2. (Fig.) A nu reuși, a nu izbuti, a avea un eșec. [Pron. -șu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / < fr. échouer].
Sursa: DN | Permalink
Sursa: DN | Permalink