FENOCRISTÁL (‹ engl. phenocryst) s. n. Termen utilizat pentru a desemna cristalele de dimensiuni mari, de obicei evidente cu ochiul liber, care se găsesc prinse într-o masă fundamentală, microcristalină, criptocristalină sau hialină. F. – cuarțul, plagioclazii, amfibolii, piroxenii etc. – corespund unei prime generații de cristale separate din magme și reflectă un stadiu de răcire lentă a acesteia, în care s-a format un număr redus de germeni și care au atins o dezvoltare largă. F. sunt caracteristice pentru rocile cu structură inechigranulară, porfirică.
Sursa: DE | Permalink