Definita cuvantului geneză
GENÉZĂ, geneze, s. f. Proces de naștere și de formare a unei ființe sau a unui lucru; naștere, origine. ♦ Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemente care au concurat la formarea unui lucru. Geneza unui roman. ♦ Prima carte a Bibliei. – Din fr. genèse.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu geneză
FÂȘCÂITÚRĂ, fâșcâituri, s. f. (Reg.) Fâșcâit. – Din fâșcâi + suf. -(i)tură. Vezi definitia »
LIDÍTĂ, lidite, s. f. 1. Exploziv fabricat pe bază de acid picric, folosit în mine. 2. Rocă sedimentară cu granulație fină, de obicei neagră-cenușie, alcătuită mai ales din cuarț și calcedonie. – Din fr. lyddite. Vezi definitia »
PULMONÁRIȚĂ, pulmonarițe, s. f. (Bot.) Cuscrișor (Pulmonaria officinalis). – Din lat. Pulmonaria [officinalis], numele științific al pulmonariței (după modelul unor cuvinte ca măselariță, săpunariță etc.). Vezi definitia »
ȘARABÁNĂ, șarabane, s. f. (Reg.) Căruță mare. – Din ucr., rus. šaraban. Vezi definitia »
NEORETÓRICĂ s.f. Curent în gândirea filozofico-lingvistică modernă care reia dintr-o perspectivă nouă, pluridisciplinară, arta antică a vorbirii. [Et. incertă]. Vezi definitia »