Definita cuvantului germanic
GERMÁNIC, -Ă, germanici, -ce, adj. Care aparține sau care este caracteristic germanilor și popoarelor înrudite cu germanii, privitor la germani și la popoarele înrudite cu ei. ◊ Limbi germanice = grup de limbi indo-europene vorbite în centrul și în nordul Europei, extinse cu vremea și în alte regiuni. Popoare germanice = denumire a unor triburi vechi din care se trag germanii, englezii, scandinavii etc. Filologie germanică = studiul limbilor și al literaturilor germanice. – Din fr. germanique, lat. germanicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu germanic
TOPOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la topometrie, de topometrie. [< fr. topométrique]. Vezi definitia »
ÁLGIC, Ă adj. Referitor la durere; care provoacă durere. [< fr. algique]. Vezi definitia »
AMIELÍNIC, -Ă adj. lipsit de mielină. (< fr. amyélinique) Vezi definitia »
PENICÍLIC adj.m. Acid penicilic = substanță cu acțiune antibiotică și bacterostatică puternică, produsă de unele ciuperci. [După fr. pénicillinique]. Vezi definitia »
VOINÍC, -Ă, voinici, -ce s. m., adj. I. S. m. 1. Tânăr bine făcut, chipeș, curajos, viteaz, îndrăzneț. ◊ Voinic de codru sau voinicul codrului = haiduc. 2. Flăcău, fecior. 3. (Înv.) Soldat, ostaș. II. Adj. (Despre oameni) Bine făcut, robust, viguros, vânjos. – Din bg., scr. vojnic. Vezi definitia »