ALUMINÁRE (după fr.) s. f. Acoperire a suprafeței unui obiect cu un strat protector de aluminiu. Vezi definitia »

méndre s. f. pl. – Capricii toane, pofte. Origine expresivă, cf. mandră, s. f. (terci de mălai), handră, buleandră, fleand(u)ră, șandra-mandra etc. S-a propus ca etimon alb. mendur „manieră, fel” (Cihac, II, 718; cf. Philippide, II, 723); lat. mendulum (Philippide, Principii, 151); germ. dialectal Männerle (Tiktin). Pentru mandră (pl. mendre, cf. Scriban), pare dubioasă der. sugerată de Bogrea, Dscor., IV, 832, din țig. mandró. Vezi definitia »

MATERIALIZÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) materializa și rezultatul ei; concretizare. 2. Reprezentare concretă a unui punct geometric. [Pron. ri-a-. / < materializa]. Vezi definitia »

REVALIDÁRE, revalidări, s. f. Acțiunea de a revalida și rezultatul ei. – V. revalida. Vezi definitia »

CONJUGÁRE, conjugări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) conjuga și rezultatul ei. 2. Flexiunea verbului. ♦ Categorie de verbe cu aceeași terminație la infinitiv, care se conjugă în mod asemănător. 3. Fig. Îmbinare, împletire. 4. (Biol.) Forma cea mai simplă de fecundație, care constă în unirea temporară a doi indivizi (la infuzori) sau a două celule (la unele alge), urmată de un schimb reciproc de substanțe nucleare. – V. conjuga. Vezi definitia »