SIROLOGÍE s. f. Studiu al limbii, istoriei și antichităților siriene. – Din germ. Syrologie. Vezi definitia »

BIOPÚNCȚIE s. f. obținerea cu ajutorul unui trocar special a unui mic fragment de organ, pentru diagnostic. (< fr. bioponction) Vezi definitia »

DISFAZÍE s. f. afazie. (< fr. dysphasie) Vezi definitia »

COACHIZÍȚIE s.f. Achiziție comună făcută de mai multe persoane. [Pron. co-a-, gen. -iei. / < fr. coacquisition]. Vezi definitia »

STADIMETRÍE s. f. măsurare indirectă a distanțelor cu ajutorul tahimetrului și al stadiei, pentru întocmirea planurilor și a hărților; taheometrie. (< fr. stadimétrie) Vezi definitia »