HYBRIS Hü-/ s. n. mândrie nemăsurată, supraapreciere a forțelor și libertății individului în confruntare cu destinul, în tragedia antică grecească. (< gr. hybris) Vezi definitia »

CIS- pref. „dincoace de”. (< fr. cis-, cf. lat. cis) Vezi definitia »

CALLIPTERIS ({s} gr. kallos „frumusețe” + pteris „pămătuf”) subst. Plantă fosilă din grupul pteridospermelor, care a lăsat impresiuni de fronde (frunze compuse) pe șisturile cărbunoase permiene din Banat. Vezi definitia »

BIS² I. adj. inv., adv. (pe lângă un număr) a doua oară; repetat. II. interj. exclamație prin care auditoriul solicită un artist, un ansamblu să repete un număr din program, o arie etc. III. s. n. număr prezentat a doua oară la cererea publicului sau ca supliment de program. (< fr., lat. bis) Vezi definitia »

práxis s. m. – 1. Practică, experiență. – 2. Document. – Var. praxă. Ngr. πράξις (Gáldi 235). Sec. XVIII. – Der. praxapostol, s. n. (carte care conține Faptele apostolilor), din ngr. πράξειςτῶν ’Aποστόλων, abreviat în praxiu, s. n., cf. Vasmer, Gr., 122. Vezi definitia »