EPIGÁSTRIC, -Ă, epigastrici, -ce, adj. Care ține de epigastru, privitor la epigastru. – Din fr. épigastrique. Vezi definitia »

FERIMAGNÉTIC, -Ă adj. referitor la ferimagnetism. (< fr. ferrimagnétique) Vezi definitia »

beilíc (beilícuri), s. n. – 1. Palat rezervat oaspeților domnitorului, și mai ales trimișilor Sultanului. – 2. Monopol al cumpărării de oi pentru consumul palatului domnesc, a cărui valoare se stabilea, în general abuziv, de către cumpărător. – 3. Lucru de mîntuială. Tc. beylik (Șeineanu, II, 14), de unde provine și ngr. μπεηλίϰι. Cuvînt înv., ca și der. său beilicciu, s. m. (slujbaș însărcinat cu cumpărarea unui beilic 2), din tc. beylikci (sec. XVII). Vezi definitia »

ANATOMOPATOLÓGIC, -Ă adj. Care se ocupă cu structura patologică a organelor corpului. [< fr. anatomo-pathologique]. Vezi definitia »

CHTÓNIC, -Ă adj. v. htonic. Vezi definitia »