MOBILITÁTE, mobilități, s. f. 1. Capacitatea de a fi mobil (1), de a se mișca, de a-și schimba locul sau poziția; proprietatea de a fi mișcat, deplasat. ♦ Ușurință în mișcări; vioiciune, degajare, naturalețe (a mișcărilor). ♦ Capacitate a feței de a-și schimba ușor expresia, de a exterioriza stările sufletești. ♦ Instabilitate, nestatornicie. 2. Capacitate de a se schimba, de a se transforma. – Din fr. mobilité, lat. mobilitas, -atis. Vezi definitia »

TIOPLÁSTE s. n. pl. rășini sintetice care conțin sulf în moleculă. (< fr. thioplastes) Vezi definitia »

CÁPIȘTE, capiști, s. f. (Înv.) Templu sau altar dedicat zeităților antice; p. ext. biserică de rit neortodox. – Din sl. kapište. Vezi definitia »

IRAȚIONALITÁTE s. f. însușire a ceea ce este irațional. (< fr. irrationalité) Vezi definitia »

năpíște, năpíști, s.f. (reg.) loc semănat cu napi sau cu sfeclă. Vezi definitia »