SUPĂRÁT, -Ă, supărați, -te, adj. 1. Necăjit, amărât, mâhnit, trist. 2. Mânios, iritat, înfuriat. ◊ Expr. A fi supărat (foc) pe cineva = a fi foarte nemulțumit de cineva, a simți aversiune față de cineva. A fi supărat cu cineva = a nu mai avea relații (de prietenie) cu cineva, a nu mai sta de vorbă cu cineva. – V. supăra. Vezi definitia »

NEASIMILÁT, -Ă, neasimilați, -te, adj. 1. Care nu este asimilat prin metabolism. ♦ (Despre cunoștințe, idei) Care nu a fost însușit (corespunzător). 2. (Despre produse noi) Care nu a fost introdus în fabricație. [Pr.: ne-a-] – Ne- + asimilat. Vezi definitia »

SENÁT s. n. 1. (ant.) organ suprem de conducere al statului roman în timpul republicii; (p. ext.) nume dat unor adunări care aveau importante puteri în sistemul de guvernare; sfatul bătrânilor. 2. corp legislativ al unor țări cu sistem bicameral, din membri aleși sau de drept. ◊ loc unde se adună senatorii. 3. consiliul profesoral al unei instituții de învățământ superior. (< fr. sénat, lat. senatus) Vezi definitia »

PAGINÁT s.n. Paginare. [< pagină]. Vezi definitia »

SFRUNTÁT, -Ă adj. nerușinat, obraznic, impertinent. (< it. sfrontato) Vezi definitia »