ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care asigură (3). ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și a drepturilor părților împricinate. – Asigura + suf. -ător. Vezi definitia »

TOROPITÓR, -OÁRE, toropitori, -oare, adj. Care toropește; moleșitor, amețitor. – Toropi + suf. -tor. Vezi definitia »

sfârșitór, sfârșitoáre, adj., s.m. (înv.) 1. (adj.) care ajunge să ..., care săvârșește. 2. (s.m.) înfăptuitor. Vezi definitia »

UREDOSPÓR s. m. (bot.) spor produs de rugina-grâului și care răspândește această boală. (< fr. urédonospore) Vezi definitia »

autovehiculçartțractor,folosit la transport Vezi definitia »