PROB, -Ă adj. (Liv.) Cinstit, integru. [< lat. probus]. Vezi definitia »

ZOB s. n. 1. Așchii rezultate în urma tăierii arborilor cu toporul, cioburi mărunte rezultate în urma spargerii unui vas de sticlă, de ceramică etc. ◊ Expr. A (se) face zob = a (se) sparge în bucăți mici, în fărâme; a (se) face praf. 2. (Pop.) Grăunțe de ovăz (amestecate și cu alte grăunțe) date ca hrană cailor. – Din bg., scr. zob. Vezi definitia »

BIBLIOFÓB, bibliofobi, s. m. Dușman al cărților. [Pr.: -bli-o-] – Din germ. Bibliophobe, engl. bibliophob. Vezi definitia »

GROB, -Ă, grobi, -e, adj. (Livr.) Aspru, dur, grosolan, grobian. – Din germ. grob. Vezi definitia »

CIOB, cioburi, s. n. Bucată, fragment dintr-un obiect de sticlă, de faianță, de lut etc. spart; hârb. – Cf. tc. çöp. Vezi definitia »