Definita cuvantului grozav
GROZÁV, -Ă, grozavi, -e, adj. 1. Care produce groază (prin aspect, manifestări, consecințe); groaznic, îngrozitor. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens, de mare. Vânt grozav. ♦ (Adverbial) Tare, mult; foarte, extrem de... 3. Care iese cu totul din comun prin calitățile sale; remarcabil; excepțional. ◊ Expr. A se crede grozav = a avea o părere exagerat de bună despre sine. ♦ Curajos. ◊ Expr. (Substantivat) A face pe grozavul = a se lăuda, a se mândri (în mod nejustificat) cu calitățile sale, a se grozăvi. – Din bg. grozav.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu grozav
TRẤNDAV, -Ă, trândavi, -e, adj. (Pop.; despre oameni sau despre firea lor; și substantivat) Care se mișcă și lucrează încet și în silă; căruia îi place să lenevească; leneș, molatic, inactiv. [Acc. și: trândáv] – Cf. scr. truntav. Vezi definitia »
GRAV, â??Ă? adj. 1. Care necesitĂ? o atenție deosebitĂ?, care poate avea urmĂ?ri neplĂ?cute; (p. ext.) important. â?? (despre boli, rĂ?ni) Periculos. 2. (despre oameni) Serios, demn, sever; solemn, rigid. 3. (despre voce, sunete, timbru) Care aparține registrului de jos al scĂ?rii muzicale; profund, de bas. 4. Accent ~ = accent (â??) care noteazĂ? în unele limbi o vocalĂ? deschisĂ?. -Din fr. Grave, lat. Gravis Vezi definitia »
chișáv (chișávă), adj. – 1. Umed, ploios. – 2. Ursuz, repezit, nesuferit. Bg. kišáv „ploios” (DAR). Cf. chișai. – Der. chișorniță, s. f. (ceață), prin contaminare cu viforniță. Vezi definitia »
BATÁV, -Ă, batavi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație germanică ce locuia, în antichitate, pe teritoriul Olandei de azi; (și la sg.) persoană care a aparținut acestei populații. 2. Adj. Care aparține batavilor (1), referitor la batavi. – Din fr. Bataves. Vezi definitia »
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit1. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos. Vezi definitia »