LINGUȘITÓR, -OÁRE, lingușitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care (se) lingușește, căruia îi place să lingușească; adulator. – Linguși + suf. -tor. Vezi definitia »

iordănitór, iordănitóri, s.m. (pop.) flăcăul care umblă cu iordanul (care iordănește). Vezi definitia »

cor (córuri), s. n. – Grup de cîntăreți care execută împreună o compoziție muzicală. – Var. (înv.) hor(iu). Gr. χορός, direct (sec. XVII) sau prin intermediul lat. chorus, it. coro (sec. XIX). Este dublet al cuvîntului următor. – Der. coral, adj. (din germ. choral); corist, s. m., din fr. choriste, germ. Chorist. Vezi definitia »

LABRADÓR s. n. Mineral din grupul feldspaților, cu reflexe albăstrui și verzui, folosit ca piatră semiprețioasă. – Din fr. labrador. Vezi definitia »

CLÁNGOR s. n. rezonanță metalică a zgomotului inimii. (< fr. clangor) Vezi definitia »