Definita cuvantului cor
cor (córuri), s. n. – Grup de cîntăreți care execută împreună o compoziție muzicală. – Var. (înv.) hor(iu). Gr. χορός, direct (sec. XVII) sau prin intermediul lat. chorus, it. coro (sec. XIX). Este dublet al cuvîntului următor. – Der. coral, adj. (din germ. choral); corist, s. m., din fr. choriste, germ. Chorist.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cor
FOTOCUPLÓR s. n. optocuplor. (< fr. photocoupleur) Vezi definitia »
PREOPERATÓR, -OÁRE adj. (Med.) Preoperatoriu. [Cf. fr. préopératoire]. Vezi definitia »
BALIZÓR I. s. m. Cel care se ocupă cu montarea sau supravegherea balizelor. II. s. n. Navă pentru instalarea de balize. (< fr. baliseur) Vezi definitia »
PROCLAMATÓR, -OÁRE, proclamatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o proclamație, care proclamă ceva în public. – Din fr. proclamateur. Vezi definitia »
PROSECTÓR s. m. persoană specializată în autopsii și în prepararea pieselor anatomice la cursul unui profesor sau ca document medico-legal. (< lat. prosector, fr. prosecteur) Vezi definitia »