OLIGOFRENÍE s.f. (Med.) Stare patologică a omului, caracterizată prin dezvoltarea incompletă și întârziată a facultăților psihice; debilitate mintală. [Gen. -iei. / < fr. oligophrénie, cf. gr. oligos – puțin, phren – minte]. Vezi definitia »

anarhíe (-íi), s. f. – Stare de dezordine, de haos. Fr. anarchie (cu pron. din ngr. ἀναρχία). – Der. (din fr.) anarhic, adj.; anarhism, s. n.; anarhist, s. m. Vezi definitia »

EXHUMÁȚIE s. f. exhumare. (< fr. exhumation) Vezi definitia »

AUTOCROMÍE s. f. 1. tipar colorat executat prin combinarea a două procedee de imprimare diferite. 2. procedeu de fotografiere în culori; fotografia obținută. (< germ. Autochromie) Vezi definitia »

subjugáție, subjugáții, s.f. (înv.) subjugare. Vezi definitia »