ÓSMIU s. n. Metal de culoare albă-cenușie, lucios, foarte dur, dar casant, care se găsește în natură, în stare nativă, sub formă de aliaj cu iridiul. – Din fr. osmium. Vezi definitia »

iorgangíu, iorgangíi, s.m. (înv.) plăpumar. Vezi definitia »

ZAPCÍU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cârmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strângerea dărilor). 2. Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan; persoană care avea acest grad. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Din tc. zaptiye. Vezi definitia »

OMÁGIU s. n. 1. (în evul mediu) jurământ de credință și de supunere făcut de un vasal către suzeranul său. 2. manifestare a credinței, respectului, admirației față de cineva. (< lat. homagium, it. omaggio, fr. hommage) Vezi definitia »

AFÉLIU s. n. Punctul cel mai depărtat de soare de pe orbita unei planete. – Fr. aphélie (< gr.). Vezi definitia »