PURÍU, -IE 1. adj. (Reg.; d.oameni) Cărunt. 2. adj. (Reg.; d. oameni) Bătrân. 3. s.m. (Arg.) Tată. – Rrm. puro. Vezi definitia »

flúviu (flúvii), s. m. – Apă curgătoare mare. Lat. fluvius (sec. XIX). – Der. fluvial, adj. (fluvial), din fr. Vezi definitia »

MINISTÉRIU s. n. v. minister. Vezi definitia »

PRINCÍPIU s. n. 1. element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie, un sistem, o normă de conduită etc. 2. lege de bază a unei științe, arte etc. 3. element primordial, cauză primară a lumii fizice. ♦ ~ activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal. 4. regulă, normă de acțiune, de comportare, de apreciere etc. ♦ în ~ = din punct de vedere teoretic, în general. 5. convingere, punct de vedere. (< lat. principium, it. principio, fr. principe) Vezi definitia »

MARTÍRIU s.n. 1. Suferință, tortură îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau pentru o atitudine; martiraj. 2. (Fig.) Suferință morală intensă, mare și prelungită. [Pron. -riu. / < lat. martyrium, cf. fr. martyre, ngr. martyrion, it. martirio]. Vezi definitia »