Definita cuvantului martiriu
MARTÍRIU s.n. 1. Suferință, tortură îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau pentru o atitudine; martiraj. 2. (Fig.) Suferință morală intensă, mare și prelungită. [Pron. -riu. / < lat. martyrium, cf. fr. martyre, ngr. martyrion, it. martirio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu martiriu
MENDELEÉVIU s.n. (Chim.) Element transuranic sintetic. [Pron. -viu. / < fr. mendélévium, cf. Mendeleev – chimist rus]. Vezi definitia »
léciu s.n. (reg.) în expr. a fi numai (tot) leciu = a fi ud, cu noroi care se scurge pe trup. Vezi definitia »
CUSURGÍU, -ÍE, cusurgii, s. m. și f., adj. (Fam.) (Persoană) înclinată să găsească cusururi (1) la orice; (persoană) care are chef de ceartă. – Cusur + suf. -giu. Vezi definitia »
BOCCEAGÍU, bocceagii, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan. [Var.: boccegíu s. m.] – Din tc. bohçacı. Vezi definitia »
liúliu interj. – (Mold., Trans.) Interjecție alintătoare în cîntecele de leagăn. Creație spontană, cf. rut. ljuli-ljuli (Berneker 759; Scriban). – Der. liuliuț, s. n. (Maram., leagăn); lului, vb. (a adormi cu cîntece de leagăn), pare o creație inventată de N. Crainic. Vezi definitia »