USCĂTORÍE, uscătorii, s. f. Instalație specială pentru uscatul unor produse agricole, industriale, casnice etc.; local, încăpere în care se află o asemenea instalație. ♦ Spec. Încăpere (special amenajată) pentru uscatul rufelor. – Uscător + suf. -ie. Vezi definitia »

ANGIOCARDIOGRAFÍE s. f. metodă de examinare radiologică a inimii și vaselor mari cu o substanță de contrast. (< fr. angiocardiographie) Vezi definitia »

DEFECTOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul psihologic și pedagogic al persoanelor cu deficiențe senzoriale, intelectuale etc. – Din rus. defektologhiia. Vezi definitia »

FINÍȚIE s.f. (Franțuzism) Finisare. [< fr. finition]. Vezi definitia »

sulimeniturénie, sulimeniturénii, s.f. (înv.) strat de suliman (de culoare roșie) în pictură. Vezi definitia »