Definita cuvantului hăitui
HĂITUÍ, hăituiesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A stârni, a goni vânatul spre vânători. 2. Tranz. A goni, a mâna animalele domestice. ♦ Fig. A urmări, a fugări pe cineva (ca pe un animal sălbatic), pentru a-i face rău. 3. Tranz. A cutreiera, a străbate o regiune, un loc, urmărind pe cineva. – Din magh. hajtani.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hăitui
lățuí, lățuiésc, vb. IV (pop.) 1. a pune lețuri, șipci la o construcție. 2. a strânge în laț. Vezi definitia »
PISTRÚI, -ÚIE, pistrui, -uie, s. m., adj. 1. S. m. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acțiunea soarelui). 2. Adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg. „pătat” < sl.) + suf. -ui. Vezi definitia »
șpontuí, șpontuiésc, vb. IV (reg.; despre tablele unei plute) a îmbina cu ajutorul șponturilor tablelor plutelor. Vezi definitia »
năibuí, năibui și năibuiésc, vb. IV (reg.) a drăcui. Vezi definitia »
cerestuí, cerestuiésc, vb. IV (reg.) a ferestrui. Vezi definitia »