PUTREFÁCȚIE s.f. 1. Descompunere a organismelor moarte sau a substanțelor organice; putrezire, putrefiere, putrescență. ◊ Bacterii de putrefacție = grup de bacterii care provoacă fenomenele de descompunere a substanțelor organice. 2. (Fig.) Destrămare, dezagregare morală. [Gen. -iei, var. putrefacțiune s.f. / cf. fr. putréfaction, lat. putrefactio]. Vezi definitia »

EXTRÚZIE s.f. v. extruziune. Vezi definitia »

Expresie din limba latină „în afara puterilor”, „în afara prerogativelor conferite” Opus – Intra vires Vezi definitia »

DECOROMANÍE s. f. (Rar) Manie pentru decoruri sau pentru decorații excesive. – Din fr. décoromanie. Vezi definitia »

Reacție de respingere, repulsie, antipatie față de ceva anume Vezi definitia »