Definita cuvantului hârâitor
HÂRÂITÓR, -OÁRE, hârâitori, -oare, adj., HÂRÂITOÁRE, hârâitori, s. f. 1. Adj. (Despre glas, vorbire, sunet) Care hârâie; hârâit2. 2. S. f. Jucărie cu care se produce (prin rotirea unui dispozitiv) un zgomot specific, dogit. [Pr.: -râ-i-] – Hârâi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu hârâitor
TUNĂTÓR, -OÁRE, tunători, -oare, adj. Care tună, care bubuie (tare); puternic, răsunător. – Tuna + suf. -ător. Vezi definitia »
SURÂZĂTÓR, -OÁRE, surâzători, -oare, adj. Care surâde: zâmbitor, surâzând; p. ext. vesel, radios, amical, prietenos. ♦ Fig. Favorabil, convenabil. – Surâde + suf. -tor. Vezi definitia »
ULTERIÓR, -OÁRĂ, ulteriori, -oare, adj. Care se face sau se întâmplă mai târziu (în raport cu un moment, un eveniment etc. dat); care urmează după ceva sau după cineva; posterior (1). [Pr.: -ri-or] – Din fr. ultérieur, lat. ulterior. Vezi definitia »
CUADRIMOTÓR adj., s. n. elem. cvadrimotor. Vezi definitia »
PRESÓR3, -OÁRE adj. Care face să crească presiunea. [Cf. fr. presseur, it. pressore]. Vezi definitia »