re-. – Pref. care indică repetarea unei acțiuni verbale. Fr. re-. Se atașează atît la cuvintele împrumutate deja cu pref. (reconstitui, din fr. reconstituer), ca și cuvintele moștenite (realege „a alege din nou” ‹ alege). În general, în acest ultim caz, este de asemeni un calc din fr.: reculege „a se concentra” ‹ culege „a aduna”, ca fr. recueillir ‹ cueillir. Cum acest pref. se poate atașa la un număr indefinit de vb., se citează numai cuvintele care merită o mențiune specială. Vezi definitia »

ÎNCRUCIȘÁRE, încrucișări, s. f. Acțiunea de a (se) încrucișa și rezultatul ei; crucișătură, încrucișat¹. – V. încrucișa. Vezi definitia »

CONSUMÁRE², consumări, s. f. Acțiunea de a (se) consuma² și rezultatul ei; sleire, epuizare; nimicire, distrugere. – V. consuma². Vezi definitia »

AZVÂRLÍRE, azvârliri, s. f. Acțiunea de a (se) azvârli. – V. azvârli. Vezi definitia »

Care prevede in mod expres o anumita conduita Vezi definitia »