CORECTAZÍE s. f. Dilatație a pupilei. – Din fr. coréctasie. Vezi definitia »

OVALIZÁȚIE s.f. Ovalizare. [Cf. fr. ovalisation]. Vezi definitia »

PROZODÍE s. f. parte a poeticii care studiază versificația sub raportul structurii versurilor, al accentelor și cantităților vocale din vers. (< fr. prosodie, lat., gr. prosodia) Vezi definitia »

ORTOLOGÍE s. f. arta de a vorbi corect. (< fr. orthologie) Vezi definitia »

RADIOSTEREOGRAFÍE, radiostereografii, s. f. Radiografie în care imaginea apare în relief. [Pr.: -di-o-ste-re-o-] – Din fr. radiostéréographie. Vezi definitia »