RÉPLICĂ s.f. 1. Răspuns (la un alt răspuns); răspuns la ceea ce s-a spus sau s-a scris. ♦ Ceea ce are de spus un actor după ce interlocutorul său a terminat de vorbit. ♦ Fără replică = definitiv; a vorbi în replici = a răspunde în cursul unor dezbateri, combătând afirmațiile și atacurile părții adverse. ♦ (Jur.) Concluzii opuse de reclamant celor formulate de pârât. ♦ Răspuns dat de o voce sau de un instrument într-un duet, într-un terțet etc. 2. Copie a unui original executată de autor. 3. Mulaj al unui corp obținut prin depunerea pe suprafața acestuia a unei pelicule maleabile, care apoi se desprinde. [Pl. -ci, -ce. / < fr. réplique, it. replica]. Vezi definitia »

MASTOIDÍTĂ, mastoidite, s. f. Boală care constă în inflamarea mastoidei (1). [Pr.: -to-i-] – Din fr. mastoïdite. Vezi definitia »

HAMÁDĂ, hamade, s. f. Podiș în deșerturile din zonele intertropicale, în special în Sahara, acoperit cu pietre colțuroase, rezultat al dezagregării. – Din fr. hamada. Vezi definitia »

maioneză, maioneze s. f. (intl.) pericol, primejdie. Vezi definitia »

SUPERNÓVĂ s. f. novă de o strălucire extraordinară. (< fr. supernova) Vezi definitia »