POLICROÍSM s.n. Fenomen de absorbție selectivă a luminii la unele cristale colorate; pleocroism. [Pron. -cro-ism. / < fr. polychroïsme]. Vezi definitia »

COMENSUALÍSM s. n. (Biol.) Formă de relații între două plante sau două animale, în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt. [Pr.: -su-a-. – Var.: comensalísm s. n.] – După germ. Kommensalismus, fr. commensalisme. Vezi definitia »

CHEMOTACTÍSM s. n. sensibilitate particulară a unor ființe vii față de atracția unei anumite substanțe chimice; chimiotactism, chimiotaxie. (< germ. Chemotaktismus) Vezi definitia »

BIROCRATÍSM s.n. 1. Tendință de rezolvare strict administrativă a problemelor publice, de rupere a lor de realitate; preocupare excesivă de latura formală a problemelor și lipsa de interes pentru fondul lor. 2. Sistem de conducere care utilizează un aparat birocratic (administrativ, polițienesc, militar) foarte numeros, în scopul impunerii prin forță a dominației minorității asupra majorității. ♦ (În munca politică) înlocuire a muncii politice cu munca administrativă. [ Var. biurocratism s.n. / cf. rus. biurokratizm, fr. bureaucratisme]. Vezi definitia »

NEAOȘÍSM s.m. 1. cuvânt, expresie cu un căutat aspect autohton, arhaic sau popular. 2. tendință în literatură prin abuzul de neaoșisme. (< neaoș + -ism) Vezi definitia »