ALTIMETRÍE s. f. Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața terestră față de o suprafață de referință (nivelul mării) în vederea reprezentării reliefului pe hartă. – Din fr. altimétrie. Vezi definitia »

CONCLAMÁȚIE s.f. (Ist.) Prima ceremonie funerară la romani, prin care era invocat mortul. [Gen. -iei, var. conclamațiune s.f. / < lat. conclamatio, cf. fr. conclamation]. Vezi definitia »

PATOGENÍE s. f. Ramură a patologiei care se ocupă cu studierea mecanismului de producere și de evoluție a bolilor. – Din fr. pathogénie. Vezi definitia »

PALEODENDROLOGÍE s.f. Ramură a paleobotanicii care se ocupă cu studiul plantelor lemnoase fosile. [Gen. -iei. / cf. fr. paléodendrologie]. Vezi definitia »

BARATERÍE s. f. prejudiciu adus unei nave prin încălcarea intenționată a îndatoririlor de către comandant sau echipaj. (< fr. baraterie) Vezi definitia »