SCLEROTÓM s. n. instrument în sclerotomie. (< fr. sclérotome) Vezi definitia »

CONDILÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a tegumentelor și mucoaselor. [Pl. -oame. / < fr. condylome, cf. gr. kondyloma – umflătură]. Vezi definitia »

CENTROZÓM s.m. (Biol.) Corpuscul înconjurat de o zonă protoplasmatică, situat în centrul celulei, servind la reproducerea indirectă a acesteia. [< fr. centrosome]. Vezi definitia »

HISTIOSARCÓM s. n. histiocitosarcom. (< fr. histiosarcome) Vezi definitia »

ANGIOENDOTELIÓM s. n. tumoare malignă a vaselor sangvine, prin proliferarea celulelor endoteliului. (< fr. angio-endothéliome) Vezi definitia »