IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Vezi definitia »

cimșír (cimișír), s.m. sg. (înv.) lemn de merișor (din care se făceau diferite obiecte). Vezi definitia »

CIGHÍR, cighiruri, s. n. (Reg.) Drob de miel. – Tc. çeger „măruntaie”. Vezi definitia »

MEGAPÍR s. n. Oțel aliat din fier, crom și aluminiu, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice. [Scris și: megapyr] – Din germ. Megapir. Vezi definitia »

BALIKESIR, oraș în Turcia asiatică; 152,4 mii loc. (1985). Piață agricolă (bumbac, tutun). Textile, ciment; prelucr. pieilor. Nod de comunicații. Vezi definitia »