tehuiálă s.f. (reg.) 1. căpierea oilor. 2. zăpăceală, amețeală, năuceală. Vezi definitia »

TIPICĂREÁSĂ, tipicărese, s. f. Călugăriță care are grijă ca ritualul să se săvârșească după tipic. – Din tipicar + suf. -easă. Vezi definitia »

PROPEDEÚTICĂ s.f. Învățământ introductiv în studiul unei științe, cuprinzând elementele ei de bază. [Pron. -de-u-. / < fr. propédeutique, cf. gr. pro – înainte, paideutike – învățământ]. Vezi definitia »

șovárcă s.f. (reg.) 1. fân cu rogoz. 2. porumb semănat des și năpădit de mohor, folosit ca nutreț pentru vite. 3. coș din papură. Vezi definitia »

LĂBÚȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă. – Labă + suf. -uță. Vezi definitia »