-TARAXÍE elem. „emoție, tulburare”. (< fr. -taraxie, cf. gr. taraxis) Vezi definitia »

ERITRODONȚÍE s. f. maladie congenitală constând din colorarea în roșu a dinților. (< fr. érythrodontie) Vezi definitia »

TRIPERÍE s. f. secție a unui abator unde se face prelucrarea măruntaielor. (< fr. triperie) Vezi definitia »

POPULÁȚIE s.f. Totalitatea locuitorilor dintr-o țară, dintr-o regiune etc. ♦ (Biol.) Ansamblu de organisme ale unei specii care coexistă în aceeași arie geografică. [Gen. -iei, var. populațiune s.f. / cf. fr. population]. Vezi definitia »

HIPALGEZÍE s.f. Sensibilitate dureroasă. ♦ Durere ușoară; hipalgie. [Gen. -iei. / < fr. hypalgésie, cf. gr. hypo – sub, algesis – durere]. Vezi definitia »