MEGALOCEFALÍE, megalocefalii, s. f. Anomalie care constă în dezvoltarea excesivă a capului. – Din fr. mégalocéphalie. Vezi definitia »

TIRIGÍE, s. f. v. tirighie. Vezi definitia »

PARAMUZÍE s.f. (Med.) Tulburare a posibilității de a reproduce tonuri muzicale. [Gen. -iei. / < fr. paramusie, cf. gr. para – lângă, mousa – muzică]. Vezi definitia »

păgânațíe, păgânațíi, s.f. (înv.) 1. păgânism. 2. păcat, greșeală gravă, infamie, ticăloșie, mișelie, mârșăvie. Vezi definitia »

MONOCROMÍE s.f. 1. Procedeu utilizat în pictură prin care se folosește o singură culoare. 2. Reproducere într-o singură culoare. [Gen. -iei. / < fr. monochromie]. Vezi definitia »