EXENTERÁȚIE s.f. (Med.) Ieșirea intestinelor din cavitatea peritoneală. V. eventrație, eviscerație. ♦ Ablațiune a intestinelor în abator. [Pron. eg-zen-. / < fr. exentération, cf. lat. ex – în afară, gr. enteron – intestin]. Vezi definitia »

REOANGIOGRAFÍE s. f. metodă de explorare a arterelor periferice bazată pe înregistrarea variațiilor conductibilității electrice. (< reo- + angiografie) Vezi definitia »

URETEROENTEROSTOMÍE s. f. crearea unei anastomoze între ureter și intestin. (< fr. urétéroentérostomie) Vezi definitia »

FÁSCIE² s. f. (anat.) strat de țesut conjunctiv situat sub piele sau între mușchi. (< fr., lat. fascia) Vezi definitia »

DISPEPSÍE s. f. digestie grea. (< fr. dyspepsie, lat. dyspepsia) Vezi definitia »