CIUNT, -Ă, ciunți, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Ciung (1). ♦ (Rar; despre păr) Care a fost tuns scurt. 2. (Reg.; despre animale) Care are o parte a corpului (urechile, coada, coarnele) retezată, ruptă. [Var.: ciont, cioántă adj.] – Probabil contaminare între ciot și ciung. Vezi definitia »

RARESCÉNT, -Ă adj. Care se rarefiază. [< fr. rarescent]. Vezi definitia »

INGAMBAMÉNT, ingambamente, s. n. Procedeu poetic cerut de necesități prozodice sau de dorința de a scoate în relief anumite cuvinte, care constă în trecerea unei părți de frază ori propoziție sau a unor cuvinte dintr-un vers în versul următor. – Cf. fr. enjambement. Vezi definitia »

MIMÁNT, -Ă, mimanți, -te, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care mimează. ♦ Figurant. – Mima + suf. -ant. Vezi definitia »

ALTERÁNT, -Ă adj. care produce alterație. (< fr. altérant) Vezi definitia »