INFINITÚDINE s. f. (fil.) însușirea a ceea ce este infinit. (< fr. infinitude) Vezi definitia »

AMPLEXIÚNE s. f. îmbrățișare, cuprindere; tratare sumară. (< fr. amplexion, lat. amplexio) Vezi definitia »

DESUETÚDINE s. f. (În expr.) A cădea în desuetudine = a ieși din uz, a nu se mai folosi, a nu mai fi obișnuit; a se perima. [Pr.: -su-e-] – Din fr. désuétude, lat. desutudo, -inis. Vezi definitia »

REPUTAȚIÚNE s. f. v. reputație. Vezi definitia »

formatiune masiva, bulbiforma sau tubericuliforma, vascularizata si prevazuta cu rizomi, generata de embrion. Din ea rezulta un nou sporofit Vezi definitia »