GEOTÉRMIC, -Ă, geotermici, -ce, adj. Care aparține căldurii din interiorul scoarței Pământului, privitor la această căldură. ◊ Treaptă geotermică = distanță pe verticală, spre interiorul scoarței terestre, la care se înregistrează creșterea succesivă a temperaturii cu câte 1° C. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géothermique. Vezi definitia »

HOMOCÉNTRIC, -Ă, homocentrici, -ce, adj. 1. (Despre fascicule de lumină) Ale cărui raze trec toate printr-un singur punct. 2. (Mat.; despre cercuri) Care au același centru. [Var.: omocéntric, -ă adj.] – Din fr. homocentrique. Vezi definitia »

SINTAGMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la sintagmă. ♦ clasă ~ă = ansamblu de termeni care au, în frază, același comportament gramatical; raporturi če = raporturi care unesc între ele diversele elemente ale unei sintagme. 2. reguli če = (în gram. generativă) reguli de expansiune care dau o nouă versiune unei categorii oarecare sub forma constituenților ei imediați. II. s. f. studiul sintagmelor. (< fr. syntagmatique) Vezi definitia »

crîsnic (crîsnici), s. m. – 1. Sacristan, diacon. – 2. Năvod pătrat. – 3. Plasă în general. Sl. kristŭ „cruce”, cu suf. -nic. Sensurile secundare se explică prin urzeala în formă de cruce pe care o are de obicei năvodul. Sensurile 2 și 3 sînt n. (pl. crîsnice^{1) vezi comentariul}). – De la aceeași rădăcină sl. provine crîștaș, s. n. (năvod), și probabil crîștie, s. f. (mizerie, nevoie, necaz), cuvînt rar, pe care DAR îl pune în legătură cu crîșca. Cf. și cristac, s. n. (năvod), din bg. krŭstak „cruce”. Vezi definitia »

AUTOTÉLIC, -Ă, autotelici, -ce, adj. (Fil.) Care conține în sine scopul; cu finalitate lăuntrică. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotélique. Vezi definitia »