POLIGONOMETRÍE s. f. Ridicare topografică prin utilizarea unor rețele de poligoane închise, pe care se sprijină ridicările de detaliu pentru planimetria unei porțiuni mici de teren; poligonație. – Din fr. polygonométrie. Vezi definitia »

PROZOPOLOGÍE s. f. studiu al mimicii spontane a feței, ca expresie a personalității psihice. (< fr. prosopologie) Vezi definitia »

INFIRMERÍE s.f. Local (încăpere) unde se îngrijesc sau se examinează bolnavii într-o cazarmă, într-un internat etc. [Gen. -iei. / < fr. infirmerie]. Vezi definitia »

CURVÍE, curvii, s. f. (Înv. și pop.) Viață desfrânată, desfrâu; (pop.) curvăsărie. – Curvă + suf. -ie. Vezi definitia »

ANIZURÍE s. f. stare în care debitul urinar variază. (< fr. anisurie) Vezi definitia »