MÁNTIE, mantii, s. f. 1. (Astăzi fig.) Haină (de ceremonie) ca o pelerină lungă și largă, care se purta peste celelalte haine. 2. Haină de postav lungă și largă, purtată mai ales de călugări, peste altă îmbrăcăminte. ◊ Expr. A lua sub mantie = a proteja, a ocroti. – Din sl. mantija. Vezi definitia »

PERIHÉLIE s.f. v. periheliu. Vezi definitia »

RADIOPROTÉCȚIE s. f. complex de măsuri pentru apărarea omului și a naturii de efectele nocive ale radiațiilor. (< fr. radioprotection) Vezi definitia »

RECONSTRÚCȚIE s. f. reconstruire, reclădire, refacere; reconstituire (2). (< fr. reconstruction) Vezi definitia »

ARĂMĂRÍE, (2, 3) arămării, s. f. 1. Meseria de arămar. 2. Fabrică, atelier, prăvălie de obiecte de aramă. 3. Obiecte de aramă. – (1) Din arămar + suf. -ie, (2, 3) din aramă + suf. -ărie. Vezi definitia »