Definita cuvantului mantie
MÁNTIE, mantii, s. f. 1. (Astăzi fig.) Haină (de ceremonie) ca o pelerină lungă și largă, care se purta peste celelalte haine. 2. Haină de postav lungă și largă, purtată mai ales de călugări, peste altă îmbrăcăminte. ◊ Expr. A lua sub mantie = a proteja, a ocroti. – Din sl. mantija.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mantie
DOGĂRÍE2, (1) dogării, s. f. 1. Atelier în care se lucrează obiecte din doage. 2. Cantitate de obiecte lucrate din doage. – Doagă + suf. -ărie. Vezi definitia »
TRACOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază civilizația tracilor. – Din fr. thracologie. Vezi definitia »
IMBIBÍȚIE s.f. (Biol.) Acțiunea de a (se) îmbiba; saturare cu un lichid. ♦ Pătrundere a unui lichid în țesuturi. [Gen. -iei. / < fr. imbibition]. Vezi definitia »
TANATOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu cercetarea semnelor, condițiilor, cauzelor și naturii morții. – Din fr. thanatologie. Vezi definitia »
MIZERÁȚIE s. f. milă. (< fr. misération, lat. miseratio) Vezi definitia »